Helen Rowland
Un barbat nu stie niciodata cum sa spuna adio; o femeie nu stie niciodata cand

Discuția nu este despre fosta lui soție, interpreta Tany Vander. Adică, nu doar despre ea.

Omul a făcut recent 27 de ani, a trecut o filă sau câteva din viața sa, așa că nu a fost dificil pentru UniCOOL de a găsi un motiv pentru a sta de vorbă. Iar după unul, vine altul, apoi alta, apoi alte...

Motive...

Scris de Marcel Toma

Cu această ocazie, UniCOOL îți urează "La mulți ani!" și-ți dorește... Cred că știi cel mai bine de ce ai nevoie, așa că alege singur dorințele...

Foarte originală urare. Ok, ma lămuresc eu cu dorințele mele.

Ai uitat să spui mulțumesc...

Mulțumesc!

Și cum te simți tu la ai tăi 27 de ani? Cum e la tine: „Как же быстро ты живешь?" sau, mai degrabă, „медленно, но уверенно?"

Am două scopuri în viață, spre care mă cațăr „медленно, но уверенно".

Primul ține de afacerea mea, pentru care sunt pregătit să rabd și să îndur până ajung în punctul dorit.

Al doilea, ține de familia mea...

„Как же быстро ты живешь" poate, se referă la pasiuni, hobby, cunoștințe – schimb totul foarte repede.

În 3 luni pot schimba tema priorităților, sunt flămând de cunioștințe, mă aprind repede cu idei noi, este foarte ușor să mă cointeresezi cu ceva și sunt foarte receptiv la propuneri și inițiative...

Oferta de colaborare cu UniCOOL o ai pe masă...

O studiez neapărat...

Sunt cele două teme sacre despre care am menționat mai devreme de care nu mă ating - în rest, mă reorganizez din mers foarte repede.

Îmi este interesant să comunic cu oameni noi, să abordez teme noi – în acest aspect, viața mea decurge foarte rapid.

Te-ai gândit vreodată că ai fi putut face treabă în modeling? Mutrișoara nu-i de aruncat, fizicul e ok – colăceii nu se observă...

Mă deranja ideea asta pe când eram mai mic, atunci când mi se mai sugera.

Pentru mine contează ca bărbatul să-și arate potențialul din perspectiva capacităților intelectuale, a minții.

Nu să defileze cu ce l-a înzestrat Dumnezeu și părinții.

Cu ceea ce am format singur: părerile mele, cunoștințele mele, poziția mea...

Nu, fără modeling.

Înseamnă că în fitness - ai fi ajuns și tu ca Valeriu Guțu s-o cari în spate pe alde Iana Rutlovskaia...

Valeriu Guțu înseamnă Cosmos!

E cel mai bravo, cool și frumos dintre băieții care ne fac cunoscută țara.

Nu sunt sigur că pot ajunge la nivelul pe care el l-a atins.

A impus un așa tempou încât e foarte greu să te ții de el – într-un an și ceva a crescut...

Ca Făt-Frumos...

Aproapre. E greu, greu. Drept că nici nu-mi propun asemenea scop.

Tu te bagi nu știu de ce cu ideile legate de exterior.

Eu am alte planuri.

Nu te eschiva... Știi că ești bărbat frumos? Roșești de fiecare date când ți se spune? Ori ți-o zic eu primul?

Mă simt stingher când mi se spune, din acelaș motiv din care nu aș accepta o carieră în modeling.

Îmi pare bine când mi se acordă atenție, dar, totdată, nu-mi place când această atenție este determinată de exteriorul meu.

Dacă cuiva îi place de cum arăt, nu îi place de mine, ci de genetica mea – nimic mai mult.

Bă da ce fițos mai iești... Cu ce te ocupi tu acum? Din ce faci bani? Se poate de făcut bani în Moldova fără ca să robești undeva la stroikă?

Dacă vrei să faci ceva bani, înseamnă că vorbim de o afacere ce ține de legături externe.

IT, internet etc... În alte domenii, concurența e atât de strânsă și noi suntem atât de puțini și compact amplasați încât nici nu prea ai unde te întinde, unde să-ți dezvolți capacitățile.

Nici consumatori nu prea avem. Ne cam călărim pe unele și aceleași domenii legate de servicii.

Legate de nunți și petreceri.

Dacă n-ar fi nunțile în Moldova așa ca la „Moldova", jumătate de populație ar muri de foame... Dacă tot ești întreprinzător, ce întreprinzi?

Acum sunt axat pe câteva tipuri de activități, dar la un moment dat am înțeles că nu fac ceea ce vreau să fac – s-au schimbat multe în ultima vreme în viața mea.

Acum sunt preocupat de promovarea unei companii de geodezie și cadastru pe piața rusească, încerc să ajung la clienții „mari" de pe piața internațională.

Pentru că piața noastră e destul de limitată pentru planurile mele.

Mai am un proiect la care am mers foarte mult și pe care sper să-l pornesc spre primăvară.

Vorbim despre el atunci dacă avem ocazia să ne vedem.

În ce măsură ai făcut cunoștință cu mondenul? A durat mult cât te-ai ținut de-o parte. Poate, intri și în showbiz degrabă în asemenea ritmuri...

Cu showbizul autohton am făcut cunoștință...

A ieșit totul de la sine, am cunoscut multă lume din domeniu, că e vorba de petreceri, zile de naștere, evenimente comune la care s-a nimerit să ne întâlnim.

Eram și suntem apropiați într-o măsură sau alta, comunicam destul.

Ce ține de implicarea mea din punct de vedere profesional, am mai mult talent la împrăștiat publicul decât la adunat.

Nu sunt nici model, așa că mai stau de-o parte... Și nu mă mai provoca...

Acum parcă ai devenit mai public parcă...

Doar din cauza divorțului. E meritul deplin al fostei mele soții care este o persoană publică și prezintă interes pentru media – așa am nimerit și eu în căruță.

Atunci am apărut și eu pe monitoare.

De ce ați ascuns multă vreme căsătoria cu Tatiana? Să nu-i alungați admiratorii?...

N-am ascuns, dar nici n-am trâmbițat în Piața Marii Adunări Naționale.

Eu sunt de părere că viața mea personală, de asta și e personală, ca să rămână personală - nu am chef să las pe cineva să-și bage nasul.

Am decis din start cu Tatiana asupra acestui subiect, eu nu aveam nevoie de publicitate, așa că nu a fost deloc o problemă.

Oamenii apropiați știau și așa foarte bine că suntem împreună, plus că la nunta noastră au fost prezenți o grămadă de oameni, majoritatea dintre care fiind persoane publice.

De ce ați ascuns momentul despărțirii? Să nu se întoarcă înapoi admiratorii?

Din același motiv din care, cică, am ascuns căsnicia.

Nu am ascuns, presa tot insista pe aceste preziceri încă pe când la noi totul era bine.... oamenii știau că ne-am despărțit chiar dacă încă nu era așa.

Кто виноват? Виноваты звезды?...

Виноваты мы. Оба.

Dacă cineva spune că într-un divorț e vinovat unul sau altul, e o aiureală.

Dar despărțirea a fost ok, suntem în relații absolut normale, comunicăm, ne-au unit viața, am trăit o perioadă împreună.

Această decizie am luat-o împreună.

Nu regretăm nimic din ce a fost, suntem mulțumiți de ce a fost – pur și simplu, am decis de comun acord să mergem mai departe pe cărări diferite.

Pe undeva principiile și prioritățile noastre n-au fost comune, dar asta e viața.

Tacâmurile, lingurițele de argint de la nuntă cui i-au rămas?

Multe lucruri care au rămas de la nuntă mai sunt încă la mine. Dar nu s-a pus încă problema cardinal care și cu ce iese, care și cu ce rămâne. Am mai spus că menținem relații amicale, așa că din acest apesct nu văd o problemă. Nimeni n-o să facă isterie pentru 3 farfurii – asta-i precis.

Prima senzație pe care o simte bărbatul dup despărțire? Tu, adică...

Nu știu dacă analogia e tocmai potrivită, dar închipuie-ți că ești o șopârlă care aleargă și într-un moment anume cineva îți taie coada. Încețelegi că ceva nu-ți ajunge...

Cineva...

... Ai o stare de pustietate. Dar viața merge înainte și coada îți va crește înapoi neapărat.

De mici, băieții se joacă cu mașinile, iar fetele, cu păpușile. Când cresc, rolurile se inversează, de regulă. Te descurci cu "păpușile" acum, cu o experiență de viață în spate?...

Acum privesc „păpușile" categoric altfel decât o făceam câțiva ani în urmă.

Dacă până acum le priveam doar ca pe niște „păpuși", acum mă mai interesează și cum stau lucrurile cu partea interioară, cu sufletul...

Dacă mai devreme atrăgeam atenția mai mult la exterior (ca la orice băiat de 20 de ani, sunt implicați doar hormonii), acum se mai implică și creierul – băiatul e bărbat deja, care caută în om și personalitatea.

De care păpuși preferi? Barbie? Cindy? Sau Matrioșka?

Matrioșka mai conține în sine încă câteva matrioște...

De asta și am întrebat...

Nu mă provoca...

La ce te inspiră pisicile? De unde tema asta miaunătoare la tine? Oamenii preferă câinii mai mult, cica sunt mai devotați...

Păi, am avut și câine. Și pisici.

Atunci când locuiești la bloc e clar că pisicile sunt mai indicate în calitate de animal de companie.

Câinii trebuiesc întreținuți în curte.

Ok, dacă ne uităm la cățeii ăștia care sunt o parodie jalnică a pisicilor și încap în buzunar, e altceva.

Eu de câini normali vorbesc...

Pisicile sunt mai cu caracter, personalitate.

Am două acasă și sunt absolut difeite – un pisoi și o pisică.

Dacă motanul e deștept și înțelept, pisica e gingașă și proastă. Dar frumoasă de Doamne ferește...

Off, te rog frumos, că acuș se încep paralelele...

Noi de pisici vorbim, nu?

Sigur. Care este rostul tău pe lumea asta? Te-ai lămurit cu sensul vieții?

Toți își pun întrebarea asta mai ales când rămân în intimitate – singur cu gândurile lor.

Pe când eram mai mic, tare vroiam să acumulez înțelepciune atunci când mă voi face mare.

Să fiu înțelept în măsura în care să pot răspunde la întrebarea unui puști, iar răspunsul meu să-i schimbe viața în bine.

Aș vrea să ajung până la nivelul încât să fiu util, să ajut cu un sfat care să prindă bine.

Să deschid cuiva ochii, să vadă viața și lucrurile altfel.

Pe 12 noiembrie 2015 cum și unde te vezi? Ne vedem la un nou interviu pentru UniCOOL?

Sper din tot sufletul ca ziua de 12 noiembrie 2015 sa decurgă mult mai vesel decât acordând interviuri.

Să te servesc cu plăcere cu o zeamă...

Stop - zeama trebuie să vină pe 13...

Serios vorbind, 27 de ani e vârsta la care băiatul trebuie să devină bărbat, care trebuie să realizeze ceva în viață.

Până la 27 de ani am acumulat o anumită experiență de viață, respectiv, cucuie – a venit și timpul acțiunilor, a realizării.

Se pare că dispun de toate resursele pentru aceasta.

Spor la treabă!

 

Urcă în rețeaua COOL