Gary Smalley
Daca un barbat vrea cu adevarat sa comunice cu o femeie, el trebuie sa intre in lumea ei emotionala

Povestea interpretei Dana Marchitan este plină cu de toate, are o viață și o carieră interesantă, dacă admitem că și greutățile merită a fi luate în seamă drept factori interesanți.

Drumul nu i-a fost construit ca o autostradă germană, dar are Dana o abilitate aparte de a reduce la minim impactul gropilor. Dacă nu vine din prima, o să vină mai apoi, cu siguranță, și nu contează din a câta încercare.

Dacă ți-ai fi atribuit un rol din povești, care din ele ți se potrivește mai bine, din ce ai reușit să trăiești până acum? Omitem frumoasa adormită, deși...

Cu siguranță omitem povestea asta, că nu sunt și nu am fost nici adormită și sunt frumoasă așa cum a dat Dumnezeu.

Eu mă asociez cu pasărea de foc din povestea rusească ‹‹Жар-птица››, care atunci când cântă, face să se tămăduiască bolnavii și să vadă cei ce nu văd, iar din gură îi ies perle.

Să prinzi această pasăre e tare greu, fiindcă aripile ei frig, iar merele pe care le mănâncă o fac tânără și nemuritoare.

Soțul meu, Radu Zaplitnîi, m-a asociat cu prințesa din povestea „Prințesa și bobul de mazăre”, mă vede ca pe un om care simte printre multitudinea saltelelor (în viață, straturi și măști ale oamenilor) ce acoperă un bob, adică adevărul.

Rezultă că mă înscrie la categoria de oameni cu suflet sensibil și deosebiți.

Reiese că el este prințul care m-a găsit, totuși…

Vorbim un pic de invidie? Profesională, că e sănătoasă. De ce culoare e la tine? Pe cine invidiezi?

Albă la sigur, fiindcă cunosc regulile vieții și faptul că dacă te bucuri de succesul și talentul cuiva cu toată inima, exact asta vine și în viața ta.

Când persoanele reușesc să-și realizeze visele, îmi dau seama că minuni există și imediat devine punct de inspirație pentru mine și cei din jur.

Deci, în viață totul este posibil, aveți încredere în pornirile voastre sufletești.

La finele anului trecut ai reapărut foarte activ pe ecrane cu anunțul schimbării în viața ta. S-a schimbat și în aspect de creație? Cânți altceva de atunci?

Sigur, schimbarea de statut și mutarea în altă țară îți schimbă viața la 180°. Referitor la anunț, desigur, presa e de vină, noi am făcut-o pentru noi, așa cum ne-am dorit-o, dar a ieșit involuntar, reclamă pe gratis.

Pe această cale, mulțumesc tuturor celor interesați.

Creația, da... a devenit cu totul alta: romantică, liniștită, vie... în sens că se cântă fără microfon, iar publicul este unul select, mai redus și divers, care vine din diferite colțuri ale lumii anume să asculte serenade de dragoste.

Lucrul de cântăreață pe gondola venețiană îmi place, dar tind tot timpul la noi alternative profesionale.

Cum s-a întâmplat întâmplarea? Ai avut și până atunci o pasiune pentru acordeon?

Pasiunea pentru acordeon a avut-o tatăl meu, cândva, în copilărie. Prima mea ieșire în scenă, de fapt, a fost la 3 ani la un matineu la grădinița unde lucra mama mea, în Rusia, cu piesa ‹‹Во поле берёза стояла››, acompaniindu-mă singură la acordeon (de tip гармошка).

Iată că o mică călătorie și dragostea mea față de neamul meu m-a adus să văd ce fac conaționalii noștri la Veneția.

Cântatul lui Radu la acordeon și talentele lui m-au cucerit, dar și faptul că, după ce a proiectat și a realizat un nou tip de acordeon, care îi poartă numele, a intrat în catalogul Guerrini. Astăzi, oameni din toată lumea pot sa cumpere instrument Guerrini, modelul Radu Zaplitnii.

Pentru familia Marchitan, el este omul-orchestră, este mândria noastră.

Măritatul tău a influențat, în vreun fel, cantitatea admiratorilor? Cum au reacționat aceștia?

Dacă sincer, s-a mărit cantitatea admiratorilor... să zic considerabil, aș putea, dar nu-s milioane, interesul față de mine a crescut și mă bucură faptul că anume simt o dragoste și simpatie față de noi ca și cuplu muzical, chiar dacă, deocamdată, încă nu am prezentat material comun creat de noi...

Wow, ce o să fie!

Mereu mi-am dorit să fiu cunoscută și, de dorit, iubită de publicul larg ca personalitate și artist.

Spre asta merg.

Radu, mai degrabă, se ferește de asta din motivele lui. Și cum se știe, ai grijă la ce visezi, că se realizează.

Ce-a fost până acum știm. Cum vrei să fie de acum încolo?

Vreau să fie bine: mie și celor apropiați. Vreau să înfloresc și să cresc profesional, să aduc roade atât familiale, cât și oamenilor, prin muzică, mereu alături de cei pe care îi iubesc.

Mă văd cântând din suflet toată viața, veselind publicul, să-mi fie și mie vesel, să trăiesc cu sens și fericită până la adânci bătrâneți.

Dana Marchitan

Text: Marcel Toma

Foto: arhiva personală

Mai multe din această categorie: « Dima Cantemir. Fotograful cu nume de domnitor
Urcă în rețeaua COOL